Politică

Companiile de stat din Moldova – lipsa controlului și pierderi de miliarde

Companiile de stat din Moldova – lipsa controlului și pierderi de miliarde

Probleme sistemice în gestionarea activelor de stat: lipsa unei evidențe contabile fiabile a întreprinderilor, rentabilitate scăzută, numiri politizate ale conducerii, un sistem opac de remunerare și lipsa efectivă a unui control eficient din partea statului.Toate aceste aspecte au fost evidențiate în urma anchetei parlamentare privind activitatea întreprinderilor de stat, prezentată luni în Parlament de către președintele comisiei de anchetă, deputatul PAS Dinu Plîngău.Una dintre concluzii este că . În 2024, activele totale ale întreprinderilor cu participare de stat s-au ridicat la 66,2 miliarde de lei, însă profitul lor net a fost de doar aproximativ 1,1 miliarde de lei. De altfel, aproape întregul rezultat pozitiv a fost asigurat de câteva companii mari, care își desfășoară activitatea în condiții de monopol sau de poziție dominantă pe piață. Diferența dintre întreprinderile de succes și cele cu probleme este deosebit de evidentă atunci când se analizează rezultatele lor financiare pe o perioadă de șapte ani.Cele mai mari profituri totale au fost înregistrate de:· Energocom — 1,281 miliarde de lei;· Aeroportul Internațional Chișinău — 1,278 miliarde de lei; · Loteria Națională a Moldovei — 996 milioane de lei.Printre cei mai mari outsideri financiari s-au numărat întreprinderile care nu au trecut niciodată printr-o restructurare completă:· Căile Ferate din Moldova — pierdere de 798 milioane de lei;· CET-Nord — pierdere de 140 milioane de lei

Salariile conducerii cresc mai repede decât productivitatea

Comisia a constatat un decalaj semnificativ între evoluția remunerațiilor, productivitatea întreprinderilor și rezultatele financiare ale acestora. În perioada 2019–2025, salariul mediu a crescut cu 79%, în timp ce productivitatea muncii a crescut cu 67%.Un exemplu deosebit de elocvent este cel al MOLDATSA, a cărei criză de management a constituit motivul înființării comisiei parlamentare. Față de anul 2019, salariul mediu al angajaților întreprinderii a crescut cu 93%, deși efectivul de personal a rămas practic neschimbat. Creșterea remunerațiilor a continuat chiar și în anii în care întreprinderea a înregistrat pierderi.Salariul mediu lunar al directorilor întreprinderilor de stat a fost de 37,6 mii de lei, iar cel maxim a ajuns la 123,1 mii de lei. În anumite cazuri, directorii primeau de 8,3 ori mai mult decât angajatul mediu al întreprinderii pe care o conduceau.

Jumătate dintre întreprinderile de stat sunt neviabile sau practic inexistente

Au fost constatate probleme grave și în gestionarea activelor de stat aflate în proces de lichidare sau faliment.La 1 ianuarie 2026, din cele 152 de întreprinderi aflate în subordinea autorităților centrale, doar 77 erau considerate active. Cu alte cuvinte, aproximativ jumătate din portofoliul de stat s-a dovedit a fi nefuncțional sau se afla în stare de lichidare juridică.Unele proceduri de insolvență, inițiate încă în perioada 1999–2014, nu au fost încă finalizate. În același timp, întreprinderile care continuă să raporteze că sunt insolvabile dispun de active în valoare de aproape 1 miliard de lei.

Comisia a elaborat o serie de recomandări în urma anchetei efectuate.

Principala recomandare se referă la necesitatea reformării Agenției Proprietății Publice.Una dintre cele mai ample secțiuni ale raportului este dedicată reformei Agenției Proprietății Publice. Comisia propune crearea unei agenții mai eficiente, în coordonare cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.Se preconizează că directorul general al acestuia va fi numit în urma unui concurs, iar consiliul de supraveghere va include membri independenți, care să reprezinte cel puțin jumătate din componența sa. Se propune reorganizarea structurii interne a agenției în conformitate cu principalele direcții de activitate ale acesteia, limitând efectivul la aproximativ 70 de angajați și prevăzând o finanțare parțială din venituri proprii.Se propune punerea în aplicare a acestui model în următoarele 12 luni, urmând ca etapa următoare a reformei să dureze între un an și trei ani.

Scandalul din jurul MoldATSA

Comisia de anchetă a fost înființată în vara acestui an, în urma scandalului din jurul MoldATSA (Întreprinderea de Stat pentru Servicii de Trafic Aerian). S-a aflat că directorul întreprinderii de stat pentru utilizarea spațiului aerian și servicii de trafic aerian, Dumitru Vangheli, ar fi indicat informații inexacte cu privire la studiile sale în CV. Presa nu a reușit să confirme informațiile privind studiile sale la o școală de aviație din Canada și activitatea sa ca pilot la Air Canada.În același timp, salariul lui Vangeli se ridica la 110.000 de lei, fără a lua în calcul diverse prime și suplimente. În plus, jurnaliștii au descoperit că, în calitate de director interimar al MoldATSA în 2024, Vangeli a angajat-o pe prietena sa, numind-o în funcția de coordonator de audit intern cu un salariu de aproximativ 85.000 de lei, iar ulterior i-a acordat o funcție de conducere.Ulterior, a fost publicată o anchetă jurnalistică, potrivit căreia, în mai puțin de un an de activitate la MoldATSA, Anastasia Taburcanu (verișoara președintei Maia Sandu) a primit un salariu de peste 1 milion de lei. După ce aceste informații au ajuns în spațiul public, Tăburceanu și-a dat demisia, a restituit în contul întreprinderii sumele încasate ilegal și și-a cerut scuze public.

Sursă

Tematic

Добавить комментарий

Ваш адрес email не будет опубликован. Обязательные поля помечены *

пять × 1 =

Кнопка «Наверх»