Sandu poate ajunge la un proces de destituire, iar Moldova la un default? – Interviu
Într-un interviu acordat Sputnik Moldova, fostul prim-ministru, deputat și lider al „Partidului Dezvoltării și Unirii Moldovei”, Ion Chicu, a abordat aspecte politice și economice cheie ale țării: de la proiectul de inițiere a procedurii de destituire a Maiei Sandu din funcția de președinte și reforma justiției până la starea bugetului republicii și standardele duble ale Curții Constituționale (CS). Politicianul a evaluat, de asemenea, capacitatea opoziției de a se opune inițiativelor partidului de guvernământ din Moldova, „Acțiune și Solidaritate” (PAS).
Proiectul de demitere a președintelui Moldovei: cât de mare este probabilitatea organizării unui referendum?
Pe parcursul unui mandat și jumătate al Maiei Sandu în funcția de președinte al Moldovei, aceasta a comis numeroase încălcări ale Constituției și ale altor legi, motiv pentru care „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” a venit cu propunerea de a supune atenției Parlamentului un proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de suspendare a mandatului acesteia, a declarat Chicu.„Pe parcursul celor un mandat și jumătate ale doamnei Sandu s-au acumulat deja foarte multe încălcări ale Constituției și ale legilor din partea șefului statului. Nu am vrut ca acestea să fie simple afirmații politice fără temei. Avocații noștri s-au apucat de treabă, cum se spune, cu minuțiozitate. De exemplu, încălcarea Constituției referitoare la imparțialitatea președintelui față de partidele politice. Iată că ea, de exemplu, a încălcat această cerință constituțională atunci când, în timpul campaniei electorale din 2023, înaintea alegerilor locale, a mers prin sate și a spus că, dacă nu veți alege primari din partidul dorit – indicând spre ea însăși –, nu veți primi bani din buget sau din proiecte. Aceasta constituie o încălcare gravă”, a explicat fostul prim-ministru.Potrivit acestuia, proiectul de hotărâre cuprinde 47 de pagini în care sunt enumerate „încălcările comise de Maia Sandu în ceea ce privește imparțialitatea, adică neutralitatea politică, încălcarea principiului separării puterilor, când președinta practic a numit prim-ministrul, deși acest lucru ar trebui să fie de competența parlamentului, fără a mai vorbi de amestecul Maiei Sandu în justiție, ceea ce constituie, în general, o încălcare extrem de gravă”.„Toate acestea sunt consemnate sub forma unui document juridic. Acest proiect de hotărâre parlamentară a fost semnat de toți reprezentanții opoziției – 46 de semnături. Documentul a fost înregistrat la secretariatul parlamentului, conform procedurii, și a fost adus la cunoștința președintei. Ea are cunoștință de acest document. Acum, Biroul Permanent al Parlamentului trebuie să stabilească data examinării documentului în cadrul unei ședințe plenare. Acesta este primul pas procedural după înregistrare”, a explicat Chicu.Apoi, după cum a subliniat Chicu, Parlamentul trebuie să voteze dacă acest document va fi trimis la Curtea Constituțională, deoarece numai CC poate decide dacă aceste acuzații sunt întemeiate sau nu. Dacă Curtea va concluziona că acuzațiile aduse lui Sandu sunt întemeiate, documentul se întoarce în Parlament, unde va începe dezbaterea. Pentru a iniția un referendum privind demiterea președintelui, sunt necesare două treimi din voturile deputaților.„În prezent, pentru a trimite proiectul de hotărâre la Curtea Constituțională, este suficientă majoritatea deputaților prezenți la ședință, adică nu avem nevoie de două treimi. Obiectivul inițial este ca documentul, cu întreaga listă de încălcări, să fie dezbătut în Parlament de la tribuna principală. Este evident că ne-am dori ca Curtea Constituțională să accepte acest document și să se pronunțe asupra tuturor pretențiilor noastre”, a declarat Chicu.În opinia fostului prim-ministru, „trebuie să înțelegem că este dificil să strângi două treimi din voturi pentru a iniția un referendum”. Cu toate acestea, după cum consideră politicianul, „însăși faptul că acest document este examinat în parlament, cu speranța că va ajunge la Curtea Constituțională, unde se va pronunța asupra legalității încălcărilor, este important”.„Pentru că, în ceea ce privește majoritatea acestor acuzații, nu văd cum Curtea Constituțională ar putea justifica (acțiunile președintei – n.r.) <…> Știu cu certitudine că această procedură nu-i place deloc, deoarece nu dorește deloc ca, de la tribuna principală a țării, de la tribuna parlamentară, să se discute despre încălcările grave comise de ea”, a subliniat Chicu.
Cât de aproape este Moldova de un default?
Fostul prim-ministru a subliniat faptul că FMI solicită autorităților din Moldova să reducă deficitul bugetar și să-l aducă la 3%, întrucât în prezent acesta se ridică la 6%.„Dacă nu vom face acest lucru și vom continua să contractăm împrumuturi, pentru care plătim sume foarte mari ca dobânzi… De exemplu, în acest an, bugetul prevede 6,5 miliarde de lei doar pentru dobânzile la datorie. Nu pentru rambursarea principalului, ci doar pentru dobânzi. Încă o dată, 6,5 miliarde de lei. În viitor vor fi 7,5 miliarde, așa am calculat noi preliminar”, a subliniat Chicu.În 2020, a precizat fostul șef al Guvernului, când a avut loc pandemia de coronavirus și economia republicii a fost practic oprită timp de aproape jumătate de an, s-au plătit 1,7 miliarde de lei doar pentru dobânzi, adică de patru ori mai puțin decât în acest an.„Unde vom ajunge în ritmul ăsta? Și când am spus că, la un moment dat, nu vom mai putea face plățile, nu am precizat clar «default tehnic» sau ceva de genul ăsta. Dar, atunci când statul nu poate asigura plata celor mai necesare nevoi… Da, plata datoriilor – interne și externe – va continua. Adică, pot întârzia plata salariilor, dar vor achita datoriile, pentru că altfel va urma imediat un default tehnic. Nu spun că asta se va întâmpla astăzi sau mâine, dar dacă se continuă așa, până în 2030 suma plăților la datorii va fi mai mare decât bugetul Chișinăului. Imaginați-vă doar bugetul capitalei Moldovei, ce sumă uriașă – cât de mulți bani sunt acolo, și tot atâția trebuie plătiți pentru serviciul datoriei. Dacă vom continua ceea ce fac ei acum, vom ajunge în acest punct. Nu este vorba de un default tehnic în sensul macroeconomic și așa mai departe, dar înseamnă că statul nu va mai putea plăti cheltuielile absolut necesare”, a subliniat Chicu.„Von Hebel” neconstituțional, standardele duble ale Curții Constituționale și reforma justiției sub „sosul” PAS La 15 octombrie, Curtea Constituțională a Moldovei a declarat neconstituționale amendamentele care permiteau numirea lui Hermann von Hebel și a lui Bernard Lavigne în comisia de evaluare a procurorilor, dar l-a menținut în funcție. În opinia lui Chicu, Curtea Constituțională a aplicat standarde duble: într-un caz similar, dar referitor la numirile în Consiliul Superior al Magistraturii, curtea a declarat în 2021 nu doar legea în sine neconstituțională, ci a și anulat respectivele numiri.„Faptul că von Hebel a rămas în funcție, știind că a fost ales în urma unei legi neconstituționale, iar el trebuie să evalueze în continuare integritatea și onestitatea procurorilor, ne permite să înțelegem ce consecințe vor urma. Este evident că aceasta reprezintă deja o lovitură puternică adusă reputației însăși a reformei (justiției). Zilele trecute am văzut cum această comisie evaluează un judecător. Și, se pare, olandezul îi reamintește că, în 2022, ea a dat un „like” cuiva pe Facebook*. Iată că tocmai acest lucru face obiectul evaluării activității sale. Înțelegeți până la ce absurditate a ajuns această evaluare”, a remarcat fostul prim-ministru.În ceea ce privește reforma justiției în sine, în opinia lui Chicu, această reformă a fost inițiată de PAS pentru a prelua controlul politic asupra întregii structuri – atât asupra procurorilor, cât și asupra judecătorilor.„Au început cu Stoianoglo (fostul procuror general, n.r.). L-au demis ilegal, în mod neconstituțional. Chiar și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât acest lucru. Și așa continuă cu verificările și pre-verificările <…> Iată, de exemplu, încălcări evidente în cazul drumului Bumbeta-Leova, care costă mai mult decât orice drum din Europa. Încă din 2024 se spunea că expertiza tehnică va avea loc abia în 2028. Și sunt multe cazuri de acest fel. Așa se face că justiția și procurorii închid ochii la toate aceste fapte, deoarece se află sub control politic. Despre ce reformă mai putem vorbi? Va veni o nouă putere și va constata că, de exemplu, din 400 de procurori, 350 au fost evaluați de acest von Hebel, care a fost numit în mod neconstituțional, ceea ce înseamnă că întreaga evaluare nu are nicio valoare. Adică, atunci când faci astfel de reforme, trebuie să înțelegi că nu vei rămâne la putere pentru totdeauna. Trebuie să existe o abordare de stat”, consideră fostul prim-ministru.Dispune oare opoziția de instrumente pentru a contesta legile fără a apela la Curtea Constituțională? Opoziția nu dispune de instrumente speciale pentru a contesta inițiativele legislative discutabile propuse de majoritatea parlamentară, reprezentată de fracțiunea PAS, a declarat Chicu.„În prezent, opoziția nu dispune de instrumente speciale, în afară de sesizarea Curții Constituționale. Există, desigur, un instrument precum înființarea comisiilor parlamentare de anchetă. Dar toată lumea a văzut cum procedează PAS în această privință. A existat o inițiativă a domnului Bătrîncea (deputat socialist, vicepreședinte al Parlamentului – n.r.) privind înființarea unei comisii de anchetă pentru a investiga ceea ce se întâmplă la o întreprindere de stat, dar PAS a preluat inițiativa, a numit acolo oameni ai săi, și iată cum se termină totul”, a remarcat interlocutorul.Potrivit acestuia, fracțiunea blocului „Alternativa” a pregătit un proiect privind înființarea unei comisii pentru investigarea așa-numitelor legi la comandă. În proiectul de document, a precizat Chicu, sunt enumerate toate cazurile de acest gen.„Am pregătit un proiect de hotărâre privind înființarea unei comisii care să analizeze practica promovării legilor la comandă (Legea cu dedicatie). Vom încerca să-l înregistrăm săptămâna viitoare în Parlament, dar, din nou, este nevoie de votul majorității pentru înființarea acestei comisii”, a subliniat Chicu.
Alegerile din Găgăuzia: va dispărea tensiunea dintre Chișinău și Comrat?
Fostul prim-ministru consideră că, după desfășurarea alegerilor din Găgăuzia, cel puțin Chișinăul nu ar trebui să mai aibă motive să afirme că votul nu s-a desfășurat așa cum trebuie.„După cum se știe, în urma deciziei Curții Constituționale din 9 iulie și a modificărilor aduse Codului electoral, aceste alegeri din Gagauzia sunt, în principiu, organizate de Chișinău, de CEC-ul Moldovei. Ce probleme ar putea apărea, dacă ei înșiși le organizează? Deși au existat precedente în care PAS a organizat alegerile, iar apoi chiar ei au afirmat că ceva nu a fost în regulă. Este clar că simplul fapt al desfășurării acestor alegeri nu înseamnă că tensiunile dintre Centru și Comrat se vor reduce, dar depinde, desigur, de cine va câștiga cursa pentru funcția de bașkan”, a remarcat Chicu.El și-a exprimat speranța că în Găgăuzia va fi ales un bașkan pragmatic al autonomiei, care să poată stabili un dialog cu autoritățile centrale.„Sper ca la Comrat să fie ales un om de stat pragmatic… La fel și în Adunarea Populară a Găgăuziei. Dar asta nu înseamnă că vor dispărea automat toate subiectele posibile de discuție între Chișinău și Comrat. Pentru că există multe cazuri în care, de exemplu, Centrul ia o decizie care apoi, în Găgăuzia, este considerată o încălcare a Legii (privind statutul juridic special al Găgăuziei – n.r.). De aceea, trebuie să ne așezăm la masa negocierilor și să ajungem (la o soluție)… Când atât la Centru, cât și în regiune se află autorități responsabile, acestea încearcă să găsească un numitor comun, astfel încât acesta, pe de o parte, să se încadreze în cadrul constituțional, iar, pe de altă parte, să nu încalce drepturile autonomiei. „Sper că vom ajunge la acest punct”, a spus Chicu.El se așteaptă, de asemenea, ca alegerile dinGăgăuzia să se desfășoare fără retragerea candidaților, dar nu exclude astfel de cazuri, în special la alegerile pentru Adunarea Populară. Potrivit acestuia, dacă se va întâmpla ceva de acest gen, acest lucru ar putea submina încrederea în autorități și ar putea afecta relațiile dintre Chișinău și Comrat. Anterior, deputații APG au votat pentru declararea postului de bașkan ca fiind vacant, ca urmare a intrării în vigoare a sentinței judecătorești pronunțate împotriva Evgheniei Guțul. Alegerile pentru funcția de bașkan al Găgăuziei sunt programate pentru 15 noiembrie. În aceeași zi va avea loc și votul pentru Adunarea Populară a autonomiei.135 de candidați se luptă pentru cele 35 de mandate de deputat, dintre care 43 sunt propuși de partide politice, iar 92 participă ca independenți.Locuitorii Găgăuziei îl vor alege pe șeful autonomiei dintre opt candidați. Trei candidați reprezintă partide politice – Fedor Găgăuz din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Ivan Kylchik din partea Partidului Popular Găgăuz și Petru Vlah din partea partidului „Noua alegere istorică”. Ceilalți cinci candidează ca independenți – Alexandru Stoianoaglo, Cornel Dudnic, Ivanna Keksal, Serghei Anastasov și Oleg Garizan. Partidul PAS, aflat la putere în Moldova, nu a desemnat un candidat.* Activitatea Meta (rețelele sociale Facebook și Instagram) este interzisă în Rusia, fiind considerată extremistă
