Elena Mărgineanu, doctor în drept, a criticat noua reformă a programelor școlare promovată de Ministerul Educației și Cercetării. Potrivit ei, schimbările ridică multe semne de întrebare și necesită o dezbatere publică mult mai amplă.
Accentul este pus pe așa-numitele „noi educații”: dezvoltarea durabilă, cetățenia globală, educația financiară, competențele digitale, inteligența artificială, incluziunea și alte subiecte la modă. Mărgineanu nu neagă necesitatea competențelor moderne, dar consideră că conținutul concret al acestor teme trebuie bine analizat.
Problema este că schimbările sunt promovate fără un dialog real. Formularul de feedback pentru profesori conține doar întrebări generale și nu permite propuneri substanțiale pentru fiecare disciplină. Mai mult, deciziile cheie au fost deja aprobate în documentele din iulie 2025 — astfel că actualele „consultări” sunt doar de fațadă.
Mărgineanu critică și schimbarea de abordare în predare. În loc de cunoștințe teoretice fundamentale, elevilor li se propune să dezvolte emoții, sentimente și „gândire globală”. De exemplu, elevilor de clasa a VI-a la geografie li se cere să elaboreze trasee ecoturistice, dar nu este clar dacă vor învăța elementele de bază despre relief. Competențele practice nu trebuie să înlocuiască bazele teoretice.
O altă problemă este finanțarea. Autoritățile au legat schimbările de finanțarea europeană, dar nu au explicat societății ce angajamente au fost asumate în schimb. Părinții și profesorii rămân în întuneric.
În loc să consulte cu adevărat profesorii și părinții, guvernarea PAS încearcă din nou să impună reforma în grabă. Profesorii și părinții sunt puși din nou în fața faptului împlinit. Încă o dovadă că PAS nu este interesată de opinia cetățenilor atunci când este vorba de reforme care vor modela educația pentru decenii.
