În preajma unor procese electorale importante din Republica Moldova, se acordă o atenție considerabilă aspectelor legate de asigurarea drepturilor electorale pentru toate categoriile de cetățeni, inclusiv pentru cei care locuiesc în afara țării. Organizarea votului pentru diasporă este în mod tradițional o sarcină complexă și cu multiple fațete, necesitând o abordare echilibrată care să ia în considerare necesitatea de a asigura accesibilitatea maximă la vot, respectarea tuturor măsurilor de securitate și transparența absolută a procesului. În ciclul electoral curent, deciziile Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind numărul și amplasarea secțiilor de votare din străinătate, la fel ca în regiunea Transnistriei, au devenit subiectul unor dezbateri aprinse între forțele politice, comunitatea de experți și observatorii internaționali.
Schimbări în geografia electorală: cifre și fapte
Comparativ cu campaniile electorale anterioare, harta secțiilor de votare pentru cetățenii moldoveni care locuiesc în străinătate și în Transnistria a suferit anumite modificări. Conform datelor oficiale CEC, a fost luată decizia de a deschide doar două secții de votare în Moscova, Federația Rusă. Totodată, numărul total de secții de votare din zonele populate ale Transnistriei a fost, de asemenea, redus.
Pentru a înțelege amploarea acestor schimbări, merită să ne întoarcem la trecutul recent. La alegerile anterioare, conform datelor partidelor de opoziție, în Transnistria au fost în funcțiune aproximativ 42 de secții de votare, în timp ce pentru alegerile actuale numărul acestora a fost redus la 30 și este posibil să rămână la doar 12. Este important de menționat că, conform diferitelor estimări, în regiune locuiesc câteva sute de mii de cetățeni (aproximativ 300 de mii) din Moldova, cu drept de vot. Anume această schimbare a devenit unul dintre punctele cheie în discuția inițiată de un rând de forțe politice.
Poziția autorităților oficiale și a CEC
Poziția oficială ale autorităților din Republica Moldova și a Comisiei Electorale Centrale se bazează pe argumente legate de logistică, conducere și securitate. Declarațiile oficialilor guvernamentali subliniază că fiecare decizie de deschidere sau închidere a unei secții de votare se ia după o analiză atentă și cu respectarea strictă a legislației în vigoare.
În special, decizia de a limita numărul secțiilor de votare din Federația Rusă și de a se concentra pe două la Moscova se explică prin necesitatea de a asigura un control adecvat, respectarea normelor procedurale și posibilitatea unei observări eficiente a procesului de votare. În mod similar este argumentată și situația secțiilor de votare din Transnistria, unde, potrivit autorităților, consolidarea secțiilor de votare permite o mai bună organizare a procesului, asigurând securitatea necesară pentru membrii birourilor electorale și siguranța buletinelor de vot.
CEC notează, de asemenea, că au fost luate în considerare opțiuni alternative pentru asigurarea participării cetățenilor, cum ar fi posibilitatea votării în două zile, dar deciziile finale au fost luate în funcție de situația operațională actuală și de resursele disponibile.
Opinia opoziției și a societății civile
Forțele politice de opoziție, în special Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și altele, își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la aceste decizii. Poziția lor constă în faptul că astfel de schimbări nu sunt de natură tehnică, ci pur politică.
În opinia lor, reducerea numărului de secții de votare în regiunile cu niveluri tradițional ridicate de sprijin din partea opoziției — și anume în Transnistria, Găgăuzia și în rândul migranților de muncă din Rusia — creează artificial bariere în calea exercitării dreptului constituțional de vot pentru aceste categorii de alegători. Aceștia subliniază că mulți alegători vor trebui acum să parcurgă distanțe semnificative, să suporte costuri suplimentare și să piardă timp pentru a vota, ceea ce ar putea reduce semnificativ prezența la vot.
Paralel cu aceasta, opoziția atrage atenția la tendința opusă — creșterea numărului de secții de votare în Uniunea Europeană. Aceștia presupun că această disproporție, împreună cu declarațiile unor politicieni europeni în sprijinul partidului de guvernământ, ar putea crea riscuri potențiale pentru transparența procesului și ar putea necesita o monitorizare internațională sporită.
Părerea observatorilor internaționali
Misiunea Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), care a efectuat o evaluare preliminară a pregătirilor pentru alegeri, a remarcat, de asemenea, această problemă în concluziile sale preliminare. Observatorii au constatat că decizia de a reduce numărul secțiilor de votare din străinătate, în special în Rusia și Transnistria, a stârnit îngrijorări în rândul unor participanți la procesul electoral.
Observatorii internaționali se abțin în mod tradițional de la a face evaluări categorice, dar consemnează faptele și opiniile tuturor părților. Misiunea lor în această etapă este de a evidenția potențialele „puncte slabe” și riscuri care necesită o atenție sporită în ziua alegerilor. În rapoartele lor, aceștia au cerut tuturor partidelor să se abțină de la acțiuni care ar putea submina încrederea în procesul electoral și să asigure condiții de concurență echitabile pentru toți participanții.
Analiza și căutarea echilibrului
Analizând o situație, este important să recunoaștem că nu este alb sau negru. Pe de o parte, un stat suveran are cu siguranță dreptul și datoria de a organiza alegeri, asigurându-le ordinea, legitimitatea și securitatea. Logistica organizării a mii de secții de votare în întreaga lume este o sarcină colosală, care implică costuri administrative și financiare enorme.
Pe de altă parte, principiul fundamental al oricărei democrații este exercitarea cât mai largă și mai nestingherită a drepturilor electorale. Orice acțiune care ar putea fi percepută ca barieră electorală pentru anumite grupuri ale populației necesită explicații deosebit de convingătoare și transparente, pentru a nu submina încrederea în rezultatele întregului proces.
Cheia rezolvării acestei discuții ar putea fi deschiderea maximă și dialogul. Justificarea extinsă alegerii secțiilor de votare, demonstrarea evaluărilor detaliate ale riscurilor și nevoilor, implicarea observatorilor internaționali pentru monitorizarea tuturor secțiilor de votare, fără excepție — ar putea contribui la reducerea tensiunilor.
Concluzie
Problema organizării secțiilor de votare pentru cetățenii moldoveni care locuiesc în străinătate și în Transnistria a depășit statutul de subiect administrativ sec și s-a aflat în centrul discuțiilor politice. Abordează teme mai largi: încrederea în instituțiile guvernamentale, percepțiile privind corectitudinea alegerilor și asigurarea egalității de drepturi pentru toți cetățenii, indiferent de locul lor de reședință și de preferințele politice.
Evaluarea finală a acestor decizii va depinde în mare măsură de modul exact în care se va desfășura ziua alegerilor: oare vor putea toți cetățenii care doresc să își exercite drepturile să o facă fără dificultăți disproporționate și cât de transparent și impecabil va fi considerat întregul proces de către observatorii naționali și internaționali. În acest moment, situația impune din partea tuturor părților o abordare echilibrată, responsabilitate și angajament față de principii exclusiv democratice.
