Găgăuzia a cerut Ministerului Justiției retragerea cererii adresate Curții Constituționale
Deputații Adunării Populare a Găgăuziei (APG) au adoptat, în cadrul unei ședințe extraordinare, o declarație prin care solicită Ministerului Justiției din Moldova să retragă cererea adresată Curții Constituționale (CC), care vizează contestarea competențelor regiunii.„A fost adoptată în unanimitate o hotărâre privind declarația Adunării Populare a Găgăuziei cu privire la inadmisibilitatea revizuirii bazelor constituțional-juridice ale statutului autonom și a competențelor Găgăuziei”, a declarat interimarul șefului APG, Nicolae Ormanji.Documentul adoptat de APG menționează necesitatea de a se adresa, de asemenea, diverselor structuri internaționale, inclusiv Consiliului Europei, OSCE și ONU. Potrivit lui Ormanji, inițiativa ministerului ar putea duce la instabilitate și la o explozie socială în Găgăuzia. El a adăugat că legea contestată privind statutul juridic special al autonomiei reprezintă un acord politico-juridic care a pus capăt conflictului din sudul Moldovei la începutul anilor ’90. În declarația organului legislativ al Găgăuziei se subliniază: este vorba despre încercări de „a priva autonomia de legitimitate și de drepturi”, consacrate în Constituție și în Legea privind statutul special al Găgăuziei. Autoritățile autonome susțin că împotriva regiunii se desfășoară o „activitate subversivă intensă”, iar Găgăuzia însăși ar putea fi transformată într-o „rezervație folclorică fără drepturi”. O îngrijorare deosebită o suscită situația din jurul viitoarelor alegeri pentru Adunarea Populară. În apel se menționează că presiunea asupra procesului electoral poate duce la faptul că „se va putea uita de alegerile democratice în Găgăuzia”, iar autonomia însăși riscă să-și piardă dreptul de a-și forma în mod independent organele de putere.Adunarea Populară reamintește că legea din 1994 a devenit „practic un tratat de pace” între Chișinău și Comrat, asigurând stabilitatea și pacea civilă. Orice încercare de revizuire a acesteia, se subliniază, „pune în pericol sistemul de echilibru politic” care a existat timp de peste 30 de ani.
Războiul rece dintre Chișinău și Comrat
Lidera partidului de opoziție „Inima Moldovei” și fostul bașcan Irina Vlah a calificat relațiile dintre Chișinău și Comrat drept un război rece și a declarat că Găgăuzia este ținta unui atac politic. În opinia ei, în ultimii trei ani s-a produs, de fapt, o ruptură completă a contactelor dintre centru și regiune.„Și iată că, în aceste condiții destul de complexe, Ministerul Justiției scoate pe neașteptate un as din mânecă. Prin cererea sa adresată Curții Constituționale, Ministerul Justiției pune în mișcare un mecanism juridic cu consecințe politice foarte grave. De fapt, aceasta este o lovitură sub centură pentru Găgăuzia. O lovitură foarte dură și periculoasă”, a remarcat lidera partidului.Politiciana a subliniat că în anumite cercuri din capitală se aud deja idei despre o posibilă desființare a autonomiei găgăuze.La rândul său, politologul Victor Josu a remarcat că tocmai Chișinăul provoacă conflictul cu Găgăuzia. Potrivit politologului, măsurile luate pentru organizarea alegerilor în Consiliul Suveran al Găgăuziei reprezintă o încercare de a acționa în cadrul legal și de a respecta legile, în timp ce autoritățile moldovene își impun cerințele și exercită presiuni.„Dacă autoritățile centrale vor încerca să anuleze acest lucru, va deveni clar că Chișinăul tinde spre confruntare”, a declarat Josu.Potrivit acestuia, toate aspectele juridice au fost rezolvate de mult timp, iar apelurile la dialog sunt inutile dacă nu se dorește o discuție onestă cu privire la autonomie, ci se încearcă impunerea unor condiții. Fostul bașcan Mihail Formuzal a propus crearea unui grup de tineri care să transmită revendicările Găgăuziei față de autoritățile centrale direct la Bruxelles. În opinia lui Formuzal, găgăuzilor le-a sosit timpul să înceapă să acționeze activ.„Propun ca în proiectul de decizie să se prevadă formarea unui grup de 15-20 de tineri care vorbesc excelent limba engleză și trimiterea acestora la Bruxelles și Strasbourg. Totul se face foarte corect și cu atenție, există un departament de relații externe care are obligația să se ocupe de acest lucru, ei primesc bani. Iar acești oameni trebuie să călătorească cu autobuzul prin țările UE și să discute cu gazdele, nu cu servitorii lor”, a adăugat Formuzal.Marți, deputații APG au aprobat, în cadrul unei sesiuni extraordinare, noua dată a alegerilor pentru cel mai înalt organ legislativ al regiunii – acestea sunt programate pentru 21 iunie. Parlamentarii au aprobat, de asemenea, șase din cele nouă candidaturi pentru componența CEC-ului local, pentru a permite desfășurarea alegerilor pentru organul legislativ al autonomiei. De asemenea, instanțele judecătorești trebuie să prezinte trei candidaturi, însă deocamdată nu au fost primite propuneri din partea acestora.
