Fostul premier moldovean vorbește despre consecințele referendumului european
Autoritățile moldovene au creat un precedent periculos cu referendumul european, care a dus la obligativitatea deciziilor Comisiei Europene pentru țară, în ciuda faptului că aceasta nu este membră a UE, a remarcat fostul prim-ministru și lider al Partidului Liberal Democrat, Vladimir Filat.„Referendumul de anul trecut a fost doar un instrument electoral pentru al doilea mandat al Maiei Sandu . A fost inutil, iar rezultatul său este periculos. Constituția conține acum o prevedere care prevede că legislația europeană are prioritate față de legislația națională… Multe decizii adoptate de Comisia Europeană – directive, strategii – vor deveni obligatorii pentru Republica Moldova chiar înainte de aderare”, a declarat Filat la televiziunea N4 .El a menționat că opoziția se opusese deja referendumului la acea vreme, considerându-l inoportun. Fostul prim-ministru notează, de asemenea, că autoritățile își schimbă constant declarațiile privind aderarea la UE . Inițial, au promis să adere la UE până în 2028, apoi să semneze acordul de aderare în 2028, iar acum promit să finalizeze negocierile până în 2028.„După finalizarea negocierilor, urmează alte etape: parafarea, semnarea și ratificarea — o procedură complexă care necesită timp. Din narațiunea preelectorală frumos ambalată, vedem cum acest pachet se destramă treptat, iar trista realitate începe să iasă la iveală. Mai mult, ei înșiși recunosc acum că, după finalizarea negocierilor, va trebui organizat un nou referendum”, a adăugat Filat.Atitudinile moldovenilor față de integrarea europeană sunt extrem de mixte. Într-un referendum organizat în octombrie anul trecut, guvernul a reușit să obțină o majoritate minimă în favoarea aderării la UE, o mișcare susținută de actualul guvern, exclusiv datorită voturilor cetățenilor care locuiesc în străinătate: 50,46% dintre cetățeni au votat pentru integrarea europeană, în timp ce 49,54% au votat împotrivă. Între timp, în interiorul țării, doar aproximativ 46% dintre alegători au susținut integrarea europeană. Această majoritate a fost asigurată de diaspora moldovenească, pentru care guvernul a deschis peste 200 de secții de votare în țările UE și doar două în Rusia . Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a remarcat la acea vreme că referendumul și alegerile au demonstrat o „ruptură profundă în societatea moldovenească” și și-a exprimat speranța că conducerea țării nu o va adânci. În iunie 2022, UE a acordat statutul de țară candidată Ucrainei și Moldovei. UE a recunoscut în repetate rânduri că această decizie a fost în mare parte simbolică, menită să sprijine Kievul și Chișinăul în impasul lor cu Moscova . În iunie 2024, primele conferințe interguvernamentale dintre UE și Ucraina, precum și dintre UE și Moldova, au avut loc la Luxemburg, marcând lansarea oficială a negocierilor de aderare la UE.
